ACTUALITATEA - Actualitatea educaţională
Index articol
ACTUALITATEA
Actualitatea politică
Actualitatea educaţională
Actualitatea chemării în lucrarea lui Dumnezeu
Actualitatea misiunii
Actualitatea muzicală
Actualitatea credinţei
Actualitatea medicală
Toate paginile

 

Actualitatea educaţională

 

 

I. EDUCAŢIA – relevanţa şi impactul învăţământului religios în viaţa comunităţii iudaice

de Adrian Vasiliu

Într-o formulare sintetică, educaţia poate fi definită ca un proces complex de informare sistematică, adică teoria şi de formare a unor deprinderi specifice în unul sau mai multe domenii esenţiale ale vieţii, care constituie practica. Din punct de vedere semantic, educaţia înseamnă în sens pozitiv învăţare, instruire, formare, iar în sens negativ înseamnă disciplinare prin mustrare şi unele pedepse corective. Educaţia cu cele două aspecte fundamentale – teoria şi practica – constituie o componentă esenţială în formarea noastră ca oameni. Când vorbim despre educaţie, se pot identifica cu uşurinţă câteva categorii majore de instruire întâlnite şi în mediul iudaic:

a) Şcolară (de la inferior la superior);

b) Profesională (formare teoretică şi practică în diferite domenii);

c) Sportivă (exerciţii şi jocuri pentru dezvoltarea forţei fizice şi menţinerea sănătăţii trupului);

d) Religioasă (formarea unor deprinderi spirituale în gândirea, vorbirea şi acţiunile zilnice printr-un program adecvat);

e) Militară (formarea unor deprinderi speciale în mânuirea armelor în caz de război – ofensiv şi defensiv).

În mod particular, educaţia privită şi ca o componentă distinctivă a procesului de formare spirituală în comunitatea iudaică conţinea mai multe reglementări, şi anume:

1) Locurile de instruire: acasă, Templu, sinagoga, midrasha (colegiul biblic) şi mai târziu ieshira (academia rabinică pentru studierea şi aplicarea preceptelor revelate din Legea mozaică);

2) Discipolii (elevii) învăţau conceptele Legii mozaice (legi, porunci şi orânduieli) predate de învăţători specializaţi şi plătind o taxă de studiu;

3) Învăţătorii sau mentorii spirituali erau diferiţi: părinţii copilului, preoţii, leviţii, profeţii, înţelepţii şi rabinii;

4) Metodele de predare:

- discursul sau mesajul explicat şi argumentat al învăţătorului pe o anumită temă biblică;

- metoda interactivă „întrebare – răspuns” cu privire la o anumită temă sau aspecte ale ei;

- metoda ilustraţiilor semnificative, comparaţii şi analogii între teme diferite

- dezbateri interactive a unor teme fundamentale ca monoteismul, păcatul şi ispăşirea lui prin jertfe, dragostea faţă de Dumnezeu şi aproapele, mântuirea divină, binecuvântarea şi blestemul etc.;

- puterea exemplului personal – modele de conduită spirituală şi profesională demne de urmat;

5) Metodele de învăţare erau diferite şi adaptate vârstei şi nevoii de cunoaştere a discipolului (elevului):

- iniţiere în citire şi scriere

- memorare

- repetare

- studiu individual pentru aprofundarea conceptelor Legii mozaice

- aplicaţia (punerea în practică a principiilor învăţate)

6) Manualele didactice:

- Sulurile Legii mozaice – Tora (învăţătura revelată) care conţineau legi, porunci şi orânduieli;

- Talmudul (studiu biblic) cu cele două versiuni: babiloniană şi ierusalemiteană;

- Targumul (interpretări rabinice ale unor texte din Tanah (biblia ebraică);

- Midrashul (exegeză, comentarii, interpretări rabinice ale cărţilor biblice);

- Kabala (învăţătura revelată primită de unii rabini cu privire la Dumnezeu şi esenţa Lui, atributele lui Dumnezeu, omul şi soarta sa, păcatul, ierarhiile angelice;

- Cărţile profetice (lectură şi interpretarea pasajelor);

7) Scopurile învăţământului religios iudaic:

- Tora (învăţătura revelată a lui Dumnezeu) a devenit singura autoritate admisă pentru crez şi conduită zilnică, scopurile ei principale fiind cultivarea „fricii de Domnul” şi „o viaţă sfântă” (Prov. 1:7, Prov. 8:13, Prov. 6:23b, Ps. 119:142, Isaia 51:4, Prov. 22:6, Deut. 33:4, Deut. 6:4-9);

- Formarea unui caracter integru (moralist şi responsabil);

- Conştiinţa faptului că poporul Israel a fost ales de Dumnezeu ca să fie o lumină a naţiunilor lumii;

- Ferirea de idolatrie (politeism), de neascultare prin păcat şi interdicţia relaţiilor cu popoarele păgâne;

8) Contextul spiritual al educaţiei religioase în iudaism a avut şi continuă să aibă ca fundament legământul lui Dumnezeu Yahweh cu poporul Israel. (Exod 34:10,27b; Deut. 4 :13).