Studii / Cercetari
Index articol
Studii / Cercetari
Studiu de caz
DILEME ETICE ĪN CRE?TINISMUL ROMĀNESC DIN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST ?I POST-COMUNIST
O Reforma Moderna
Studiu biblic 'Planul de mantuire'
Toate paginile

Schimb?ri ale modului de gāndire īn spa?iul romānesc

 

Prezenta lucrare a fost expus? de Daniel-Gabriel Cuculea īn cadrul mesei rotunde organizat? la 31.08.2009 de biserica evanghelic? "M?re?ul Har" din Pucioasa,

 

Modul de gāndire al unui popor se materializeaz? īn produse culturale, comportamente ?i atitudini.

Utilizānd tehnica arheologiei sociale vom analiza :

a. societatea rural? tradi?ional?; ob?tea s?teasc?

b. modul de gāndire specific ora?elor; mahalaua

c. modul de gāndire comunist

d. modul de gāndire īn societatea post-comunist? de tranzi?ie.

e. post-modernism ?i societatea global?


a. Societatea rural? tradi?ional?

Pīn? acum cīteva decenii (anii `50 –`60) Romania a fost o societate predominant agricol? ?i rural?. Ruralitatea ?i-a pus amprenta asupra īntregului mod de gāndire inclusiv asupra celor specifice societ??ilor urbane.

Ob?tea s?teasc? func?iona printr-un mecanism de auto-reglare bazat pe un teritoriu, o popula?ie ?i tehnici de produc?ie locale. Interven?ia colectivit??ii īn via?a local? se concretiza īn:

–interesul ob?tei era preponderent īn stabilirea vecin?t??ilor, stabilirea culturilor ?i a tehnicilor de produc?ie

–pe lāng? atribu?ii economice ob?tea avea o func?ie poli?ieneasc? ?i judec?toreasc?

–amestecul ob?tii īn crearea ?i aplicarea “obiceiului p?mīntului“ (cutume locale sau legi nescrise dar implacabile).

–amestecul ob?tii īn via?a de familie ?i īn comportamentul tuturor locuitorilor

–amestecul īn reglementarea rela?iiilor intercomunitare ?i extracomunitare

Din acest mod de organizare social? decurge un anumit mod de gāndire:

–libertatea individului este atāta cāt s? nu afecteze interesele comunit??ii

–individului i se asigur? protec?ie īn schimbul respect?rii obiceiurilor locului ?i intereselor comunit??ii

–individul gānde?te ?i se comport? conform normelor comunitare; el se supune valorilor locale stricte. Valorile principale sunt: p?māntul, familia, comunitatea, credin?a cre?tin? (ortodox? īn principal)

Modelele de via?? din comunit??ile rurale tradi?ionale nu trebuie idealizate. Exist? aceast? tendin?? la cei urbaniza?i excesiv, ca o tānjire dup? un mod ‘natural’ de via??.

??ranul munce?te din greu. Modul lui de gāndire este pesimist ?i fatalist, supus permanent stresului cauzat de secet?, grindin?, d?un?tori, īmboln?virea animalelor sau a familiei, jafurile la drumul mare, taxele exagerate ale boierilor sau ale statului. Īn plus, spiritul comunitar nu poate ascunde disputele locale, luptele pentru resurse ?i prestigiu.

Aceste tr?s?turi ale modului de gāndire rural au fost foarte r?spīndite īn societatea romāneasc?.

Unitatea modului de gīndire a fost dat? de:

1. natura ocupa?iilor– agricultura ?i p?storitul

2. religia comun?

3. schimburile culturale (transhuman??, schimburi de produse de la cīmpie la munte, pelerinaje religioase, oastea ??rii etc.)

Modernitatea a for?at īns? schimb?ri – lente dar consistente; treptat, īn mediul rural se manifest? valori ?i norme noi ?i se produce o schimbare a modului de gāndire, astfel:

–satele ī?i diminueaz? capacitatea de crea?ie folcloric?; societatea global? nu mai ofer? motiva?ie pentru crea?ie, iar ceea ce este azi prezentat drept folclor este de fapt repetarea local? a unor crea?ii din afara colectivit??ii (folclorul devine ‘obiect de muzeu’).

–manifest?rile sociale locale au disp?rut sau s-au alterat. Au devenit familiale, restrānse, mai mult prilej de etalare a bun?st?rii decīt de cre?tere a coeziunii satului. C?s?toria nu se mai contracteaz? la hor?, sau la bal ci la discotec?. Rolul p?rin?ilor īn alegerea partenerului odraslei a sc?zut drastic. Ceremonia nun?ii s-a scurtat. Decesul este numai o problem? de familie. Schimbarea anului prilejuie?te anumite manifest?ri, care sunt dezbr?cate īns? de con?inutul simbolic originar ?i iau mai curānd form? de carnaval. Manifest?rile sociale religioase au disp?rut aproape complet, societatea s-a laicizat foarte accentuat.

–schimbarea raportului dintre om ?i natur?, laicizarea activit??ilor agricole, intensificarea raporturilor cu restul societ??ii (dispari?ia multor credin?e, supersti?ii ?i a unei bogate literaturi cu acest subiect). Centrarea pe familie ?i pe comunitate ī?i reduce din for??. Īn focul familia-nismului ?i comunitar-ismului se instaleaz? individual-ismul ?i cel mult familia restrīns?. Modurile de gīndire ale colectivit??ilor rurale sunt īnlocuite cu modul de gīndire al societ??ii urbane sau suburbane. Īn fa?a unor fenomene ca Industrializarea, urbanizarea, ofensiva f?cut? de mass-media, tradi?ia local? cedeaz?, se estompeaz? sau dispare, iar modurile de gāndire care tind s? se generalizaze sunt de tip urban sau suburban.

Īn Romānia ora?ele au ap?rut mult mai tīrziu ca īn Europa de Vest.

Tīrgurile existente īn perioadele mai vechi nu se deosebeau prea mult de zonele rurale īnconjur?toare, iar modul de gīndire al tīrgove?ilor era asem?n?tor cu cel al ??ranilor. Abia īn a doua jum?tate a sec. al XIX lea ?i īn sec. al XX lea ora?ele devin un fenomen social semnificativ ?i se constituie moduri de gīndire de tip urban.

b. Caracteristici ale modului de gāndire urban:

–ora?ele au o natur? asociativ? ?i nu comunitar? (ca la ob?tea s?teasc?)

–popula?ia este numeroas?, economia divers?, specializarea ?i diferen?ierea sunt extreme

–pozi?iile pe care le de?in indivizii depind de performan?ele individuale ?i nu de pozi?ia social? a familiilor lor; colaborarea dintre indivizi este dictat? de nevoi ?i interese; via?a este complicat? depinzīnd de o multitudine de raporturi cu institu?ii, organiza?ii ?i asocia?ii. Densitatea popula?iei este mare dar rela?iile sociale sunt slabe. Vecin?t??ile sunt slabe, or??enii se cunosc pu?in īntre ei.

–Comportamentele sunt orientate dup? valori ?i norme cosmopolite (europeniste), de aceea or??anul din UE este aproape acela?i īn orice ?ar? component?. Societatea urban? este fragmentat? īn numeroase grupuri aflate īn rela?ii de segregare (separare), competi?ie sau chiar conflict. Unanimitatea din mediul ??r?nesc este īnlocuit? de un sistem complex bazat pe majoritatea votului. Reglementarea vie?ii sociale se face dup? legi ?i norme scrise dar schimb?toare.

–modurile de gīndire specific ora?elor sunt predominant individualiste ?i cosmopolite. Raportarea la comunitate este redus? sau nul?. Se pune accentul pe valoarea intelectual?, profesional? ?i educa?ional?. Drepturile omului, libertatea individului, inovarea economic?, cultural? sau politic? sunt elemente centrale al vie?ii urbane ?i norma cu acceptarea social? cea mai larg?.

MODURILE DE GĀNDIRE specifice colectivit??ilor rurale tradi?ionale ?i cele specifice marilor ora?e nu pot fi contrapuse ?i judecate īn termeni pozitivi sau negativi. Am da dovad? de fariseism s? deplāngem idilica societate ??r?neasc? ?i s? critic?m modurile de gāndire ?i de comportare din ora?e.

Īn Romānia, mai ales īntre anii 1955–1975, a avut loc un amplu proces de industrializare ?i urbanizare. Constrīngerile colectiviz?rii, s?r?cia din sate, au mīnat milioane de ??rani spre ora?, īn c?utarea unui loc de munc?. Condi?iile de primire din ora?e erau precare, serviciile sociale pentru adaptarea migran?ilor aproape inexistente. Noii or??eni se stabilesc la periferia marilor ora?e, avīnd un contact superficial cu cultura urban? autentic?.

Mahalaua este mediul social cel mai precar, ea reune?te necazurile satului cu aspectele negative ale ora?ului. “Mitocanul“ ?i “?a?a“ -prototipurile comportamentale specifice- sunt defavoriza?ii sor?ii care īncearc? cu disperare s? evadeze spre o condi?ie mai bun?, fiind dispu?i s? fac? orice compromis pentru aceasta.

Modul de gāndire din mahala se caracterizeaz? prin:

–individualism (īmpins pīn? la imoralitate)

–cosmopolitism eclectic (amestecat)

–toleran?? fa?? de comportament (chiar deviant)

–grad mare de īmprumut din alte culturi sau societ??i, īn special aspecte negative

–mahalaua este la curent cu tot ce se īntāmpl?, dar nu pentru a corecta, ci pentru a eticheta; ea pretinde ca imoralitatea s? fie transparent?, v?dindu-?i caracterul profund nociv(dispare ru?inea fa?? de p?cat).

Īn comunism am asistat la o cre?tere considerabil? a suburbiilor ?i chiar la un fenomen de suburbanizare a ora?elor ??rii.

c. Comunismul a pretins pragmatic c? este purt?torul unui nou mod de gāndire ?i ?i-a manifestat īn mod deschis ostilitatea fa?? de oricare altul. Fiind īn esen?? colectivist, ateist, uniformizator ?i masificator, comunismul a atacat mai īntīi modurile de gāndire bazate pe ata?amentul fa?? de comunitate, apoi ?i pe cele individualiste de tip burghez. A atacat concomitent ?i pe ??rani ?i pe burghezi. Pe ??rani, care erau ata?a?i de comunitate ?i familie, pe burghezi pentru c? se opuneau masific?rii ?i uniformiz?rii. Muncitorii au fost mai favoriza?i, ei nu aveau nimic, decīt for?a de munc?, ei au fost īns? cei mai manipula?i. Scopul ideologiei comuniste este de a-l l?sa pe individ singur īn fa?a aparatului politic–statal comunist. Mai mult decīt atāt, s-a īncercat eliminarea ultimei speran?e a omului: Dumnezeu. Ateismul nu a fost asociat accidental Comunismului, ci decurge din īns??i esen?a acestuia.

Modul de gāndire ?i comportament comunist a fost impus prin mai multe c?i:

–prin teroare, constrāngere ?i ?antaj

–valorile ?i normele comunismului au fost introduse īn manualele ?colare, discursurile ?tin?ifice ?i operele artistice

–sistemul de valori morale ale societ??ii au fost r?sturnate; īn locul lor s-au introdus norme noi: loialitatea fa?? de Partid, disponibilitatea de a c?lca peste orice atunci cīnd Partidul o cere.

–valorile intelectuale au fost batjocorite sau minimalizate

–p?rin?ii au fost dezorienta?i cu privire la valorile īn care ī?i educau copiii: īn raport cu un muncitor incult dar dedicat Partidului, un om de ?tiin?? era considerat un nimic.

–dela?iunea a creat īn Romānia o armat? de milioane de denun??tori ?i informatori.

Īn logica comunist? pervertit?, astfel de fapte p?reau normale iar oamenii ace?tia ce sunt azi deconspira?i par c? tr?iesc un martiraj (pentru ‘cauza poporului’) neavīnd nici un regret, fapt ce eviden?iaz?, o dat? īn plus, imensul poten?ial de r?u care a putut fi generat de modul de gāndire comunist.

Cu toate acestea, modul de gāndire comunist continu? s? supravie?uiasc?. Nu putem aprecia īn ce propor?ie.

d. Modul de gāndire īn societatea post-comunist? de tranzi?ie

Dac? am īncerca o identificare a modurilor de gīndire din perioada actual? am cons-tata o situa?ie confuz? ?i contradictorie,coexist? mai multe moduri de gīndire, unele chiar opu-se, f?r? ca vreunul dintre ele s? fie dominant.Asist?m la o īncercare de revitalizare a modului de gīndire specific societ??ii ??r?ne?ti; la o redimensionare a modurilor de gīndire urbane prin īncercarea unei sinteze īntre cosmopolitism(europenism) ?i tradi?ionalismul romānesc; la de-ruta ?i reculul modului de gīndire comunist; la afirmarea agresiv? a modului de gīndire ?i de comportare suburban.Confuzia valoric?, func?ionarea imperfect? a mecanismelor societ??ii civile ?i deficien?ele de ordin legislativ permit o nou? ofensiv? a mahalalei manifestat? īn estetica urban?, īn vestimenta?ie, īn atitudini, mentalit??i ?i limbaj.

Har Domnului c? au īnceput s? se vad? tot mai mult ?i elemente ale gīndirii specifice economiei de pia??, bazate pe ra?ionalitate economic?, pe principiile eficien?ei,competi?iei ?i individualismului.La acestea se adaug? ?i semnele unui nou mod de gīndire pe care l-am putea denumi intelectual.Este vorba de un mod de gīndire ce īncearc? s? combine valorile autentice ale spa?iului romānesc cu cele ale spa?iului universal(īn special vest-european).Noua tehnocra?ie are īn vedere principiile general recunoscute ale democra?iei, pluralismului, tole-ran?a diversit??ii, libertatea deplin? a con?tiin?ei,importan?a valorilor intelectuale,manifestarea spiritului critic,reconstruc?ia comunit??ilor ?i a statului de drept.

Acesta este modul de gīndire care se opune cel mai mult comunismului dar ?i mahalagismului.

Vreme de mul?i ani de acum īnainte īn spa?iul romānesc vor continua s? coexiste ?i s? se īnfrunte mai multe feluri de gīndire ?i mai multe tipuri de comportament.

 

e. Post-modernism ?i societatea global?

 

Īncepānd cu ultimele dou?-trei decenii al veacului XX, istoricii, filozofii ?i sociologii au considerat c? s-a intrat īntr-un alt tip de societate: post-modern? / societatea cunoa?terii.

Relativ-ismul conceptual (al concep?iilor) ?i axiologic (al valorilor), individual-ismul adus la extrem ?i īnsingurarea uman?, preponderen?a societ??ii informa?ionale caracterizat? prin dez-voltarea f?r? precedent a calculatorului ?i comunica?iilor video au condus la o societate īn care individul nu se mai reg?se?te pe sine, pe semen ?i pe Dumnezeu.

Comunitatea European?, un prim pas c?tre “satul planetar“, ne ofer? primele indicii ale unui fel nou de vie?uire la nivel global, īn care realitatea pare a fi aceea de la televizor.

 

(prelucrare dup? : Prof. Dr. Ioan Mih?ilescu, Sociologie general?, 2003,Ed. Polirom,Bucure?ti)

 

Concluzii

Toate aceste faze ale dezvolt?rii modului de gāndire romānesc din genera?iile trecute pān? īn zilele noastre sunt puncte de pornire c?tre o strategie, sau a unui set de strategii, īn abordarea modului de via?? cre?tin pe care vrem s? o facem acum, īn Romānia anului de gra?ie 2009.

 

Cele ar?tate mai sus, se constituie īn unelte de lucru pentru a explica o serie de caracteristici ale Mi?c?rii de reform? spirituale īncepute īn B.O.R., īn Bucure?ti, la Biserica Sf. ?tefan ("Cuibul–cu–barz?"),  in anii ‘20 ai veacului trecut - ?i īn care ī?i are originea actuala B.E.R. -, precum ?i comandamentele unei noi abord?ri, actuale, profesioniste, īn vederea lucr?rii misionare practice, care ne st? īnainte pentru anii care vin. (tem? de reflec?ie).